Clinica Aquamarin - psihoterapie
menu_l menu_r
psihoterapii

Codul deontologic al psihologului


CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBERĂ PRACTICĂ

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este elaborat in acord cu dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, care a fost adoptata la 10 decembrie 1948, prin Rezolutia 217 A in cadrul celei de a III-a sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite si cu prevederile Constitutiei Romaniei. Orice prevedere a acestuia se interpreteaza in spiritul si litera celor doua acte fundamentale.

Profesia de psiholog cu drept de libera practica este o profesie libera si independenta, a carui statut in Romania este reglementat prin Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 492 din 1 iulie 2004.

Psihologii sunt singurii furnizori de servicii psihologice in conditiile stabilite prin lege de catre Parlamentul Romaniei. Serviciile psihologice sunt parte integranta a serviciilor de sanatate, iar accesul cetatenilor la acestea este garantat prin Constitutia Romaniei si conventiile internationale in care Romania este parte semnatara. Evaluarea psihologica este benefica oamenilor, pentru asigurarea sanatatii umane, fiind necesara si utila in cunoasterea, aprecierea si asigurarea sanatatii omului, pentru stabilirea limitelor si conditiilor interventiei psihologice.

Prezentul Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica reprezinta actul administrativ cu caracter normativ, unic si general, care reglementeaza normele generale de deontologie si de disciplina, aplicabile in exercitarea profesiei de psiholog. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica se interpreteaza numai in corelatie cu celelalte prevederi din actele cu caracter normativ adoptate de catre forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania.

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica a fost elaborat cu respectarea prevederilor din documentul "Valorile comune profesiilor liberale in Uniunea Europeana", aprobat de catre Consiliul European al Profesiilor Liberale - CEPLIS. De asemenea, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este in acord cu principiile etice minime elaborate de catre EFPA - Federatia Europeana a Asociatiilor Psihologilor, cu privire la respectul pentru drepturile si demnitatea persoanei, competenta, responsabilitatea si integritatea profesionala.

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este in acord cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoasterea calificarilor profesionale, precum si cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile in cadrul pietei interne.

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica cuprinde valorile si standardele profesionale raportate la exigentele morale ale profesiei de psiholog - principii deontologice, exprimate prin reguli de conduita profesionala cu caracter obligatoriu sau cu valoare de recomandare. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica cuprinde, de asemenea, reglementarea principalelor abateri disciplinare in profesia de psiholog.

Imposibilitatea de a demonstra culpa profesionala a psihologului, atrage inadmisibilitatea sanctionarii disciplinare a acestuia.

Capitolul I

Explicatia unor termeni

Art. 1.- In intelesul prezentului act, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a)  lege - Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania;

b)  norme - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 788/2005;

c) psiholog - psiholog cu drept de libera practica, atestat in conditiile legii;

d) confraternitate - ansamblul relatiilor stabilite intre membrii Colegiului Psihologilor din Romania, precum si intre acestia si psihologii recunoscuti din statele membre ale Uniunii Europene, termen consacrat in legislatia specifica din statele membre ale Uniunii Europene;

e) Colegiul - organizatia profesionala Colegiul Psihologilor din Romania, avand calitatea de autoritate romana competenta pentru profesia de psiholog;

f) codul deontologic - Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;

g) metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica - instrumente profesionale specifice psihologului, utilizate pentru desfasurarea activitatilor psihologice prevazute la art. 5 din lege;

h) abatere disciplinara - fapta, in legatura cu activitatea profesionala, constand intr-o actiune sau o inactiune, savarsita cu intentie de catre psiholog, prin care acesta a incalcat normele deontologice si de disciplina, ca diferenta intre valoarea limita-admisa si comportamentul profesional constatat, individualizata potrivit dispozitiilor Capitolului VII, din prezentul Cod deontologic;

i) beneficiar - persoana evaluata psihologic, beneficiar direct;

j) beneficiar contractual - persoana fizica sau juridica care contracteaza serviciile psihologice;

k) secretul profesional - atitudine profesionala obligatorie a psihologului care consta in nedivulgarea datelor si informatiilor referitoare la modul de gestionare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica utilizate intr-un caz concret, precum si la modalitatea profesionala de obtinere a concluziilor psihologice;

l) confidentialitatea - atitudine profesionala obligatorie a psihologului care consta in nedivulgarea datelor si informatiilor despre care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor profesionale, in conditiile legii. Psihologul nu poate depune marturie cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a entitatii fata de care este obligat sa pastreze confidentialitatea, in conditiile legii;

m) exceptii privind secretul profesional si confidentialitatea - transmiterea catre terti a informatiilor care nu contin niciun nume concret, niciun detaliu, ci permit doar o descriere in termeni generali ai unui act profesional nu fac parte din secretul profesional sau din confidentialitatea actului profesional. Fac exceptie de la obligatia pastrarii secretului profesional sau a confidentialitatii cazurile in care dezvaluirea datelor si informatiilor este solicitata de catre instanta de judecata, de o comisie parlamentara de ancheta sau de catre Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului; in cazul informarii reprezentantilor legali sau a autoritatii tutelare pentru copiii minori, in interesul superior al acestora, sau cand, prin lege se prevede in mod expres in lege obligatia profesionistului de a dezvalui secretul profesional sau datele si informatiile confidentiale;

n) situatie de urgenta - orice situatie care in raport cu conditiile psihologice prezente necesita o rezolvare imediata, care nu admite amanare si necesita o interventie specializata grabnica.

Capitolul II

Misiunea psihologului. Scopul si rolul profesiei de psiholog

Art. 2. - (1) Psihologul studiaza comportamentul uman, procesele mentale si investigheaza probleme psihologice din domeniul sanatatii, educatiei, justitiei, organizatiilor, muncii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si din celelalte domenii de activitate, stabilind un psihodiagnostic si/sau recomandand cai psihologice de solutionare a problemelor diagnosticate.

(2) Psihologul concepe si efectueaza experimente si observatii, pentru a analiza caracteristicile psihologice ale oamenilor si animalelor si pentru a implementa strategii de interventie.

(3) Psihologul analizeaza influentele ereditatii, mediului, educatiei, sau a altor factori, asupra psihicului indivizilor.

(4) Psihologul desfasoara activitati de psihodiagnostic, consiliere psihologica, psihoterapie si activitati de dezvoltare personala, pentru prevenirea tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional, in vederea optimizarii existentei umane.

(5) Psihologul elaboreaza si aplica metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici psihoumane, interpreteaza datele obtinute, stabileste psihodiagnosticul, prognoza si inainteaza recomandarile pe care le considera necesare, dupa caz.

(6) Psihologul realizeaza evaluari si interventii specifice si in domeniile: psihodiagnoza si tratamentul bolilor/deficientelor mentale, selectia, consilierea si orientarea ocupationala si profesionala, educatia si formarea profesionala continua a adultilor, educatia, consilierea scolara si dezvoltarea sociala a copiilor si adolescentilor, psihopedagogia speciala, psihologia organizatiilor militare, delincventa juvenila, evaluarea psihologica judiciara si/sau expertiza psihologica.

Art. 3.- Interventiile psihologice de consiliere si psihoterapie au caracterul unor obligatii de mijloace, iar nu de rezultat, psihologii fiind obligati sa intreprinda toate demersurile in vederea solutionarii problemelor psihologice constatate, raportate la timpul alocat sedintelor psihologice, insa nu pot si nu trebuie sa garanteze solutionarea acestora.

Capitolul III

Natura si obiectivele codului deontologic

Art. 4.- (1) Codul deontologic este menit sa garanteze, prin acceptarea liber-consimtita, buna indeplinire de catre psiholog a misiunii sale, recunoscuta ca fiind indispensabila pentru buna functionare a relatiilor profesionale dintre psihologi si beneficiarii serviciilor psihologice, dar si a altor relatii sociale.

(2) Nerespectarea prevederilor obligatorii de catre psihologi atrage raspunderea disciplinara a acestora si in ultima instanta, aplicarea unei sanctiuni disciplinare, dupa caz.

(3) Prezentul cod deontologic nu poate constitui cadru normativ pentru tragerea la raspundere penala, civila sau administrativa a psihologilor, insa reprezinta singurul act cu caracter normativ pe baza caruia poate fi apreciata raspunderea disciplinara a psihologului.

(4) Prezentul cod deontologic poate fi utilizat atat de catre psihologi, cat si de catre beneficiarii serviciilor psihologice, in vederea apararii drepturilor si intereselor acestora.

(5) Psihologii au dreptul ca in cadrul formelor lor de asociere sa adopte si alte coduri deontologice specifice, cu caracter intern in cadrul asociatiilor, prin care insa nu se poate deroga de la prevederile prezentului act, acestea neputand fi utilizate in apararea drepturilor si intereselor lor, in procedura raspunderii disciplinare.

Capitolul IV

Aplicarea codului deontologic

Art. 5.- (1) Prezentul cod deontologic se aplica pe teritoriul Romaniei pentru toate serviciile psihologice furnizate, indiferent de cetatenia psihologului.

(2) Prezentul cod deontologic este aplicabil inclusiv pe navele si aeronavele sub pavilion romanesc, precum si psihologilor romani care activeaza in misiunile diplomatice, comerciale si militare ale Romaniei din afara teritoriului national, dupa caz.

(3) Prezentul cod deontologic se aplica atat in domeniul public, cat si in domeniul privat, avand prioritate in aprecierea raspunderii disciplinare a psihologilor.

(4) Stabilirea raspunderii administrative a psihologului salariat/numit in functie este precedata intotdeauna de stabilirea raspunderii disciplinare, realizate pe baza codului deontologic de catre Comisia de deontologie si disciplina, la propunerea comisiilor aplicative, precum si de catre celelalte foruri de conducere ale Colegiului, dupa caz.

Capitolul V

Principiile fundamentale in exercitarea profesiei de psiholog

Art. 6.- (1) Principiile fundamentale in exercitarea profesiei de psiholog, denumite si principii deontologice au caracter etic profesional, acestea reprezentand prevederi obligatorii sau recomandari pentru comportamentul si atitudinea psihologilor in exercitarea actului profesional.

(2) Aprecierea in contextul activitatii profesionale si sociale publice a faptelor psihologilor, se realizeaza potrivit dispozitiilor prezentului cod deontologic, legii  si normelor, precum si altor acte cu caracter normativ aprobate de catre forurile de conducere ale Colegiului.

Sectiunea I

Principiul competentei, specializarii si integritatii profesionale

Art. 7.- (1) Profesia de psiholog se exercita in baza atestatului de libera practica, potrivit treptelor de specializare si specialitatilor profesionale, atestate de catre Colegiu, raportate la competentele profesionale reglementate.

(2) Profesia de psiholog se exercita prin una dintre formele de exercitare ale profesiei de psiholog, inregistrate in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, Partea a II-a, in Romania neputand exista mai multe standarde de calitate in serviciile psihologice. Standardele de calitate in serviciile psihologice se stabilesc de catre Colegiu, in conditiile legii.

(3) Psihologii actioneaza profesional si reprezinta corpul profesional al psihologilor cu respect, demnitate si onestitate.

(4) Intre psihologi si beneficiarii serviciilor psihologice relatiile sunt bazate pe onestitate, probitate si spirit de dreptate, astfel increderea nu este pusa sub semnul indoielii.

(5) Psihologii nu pot utiliza metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica ca instrument de represiune politica si sociala. De asemenea, este interzisa utilizarea oamenilor in calitate de subiecti de experimentare, fara acordul prealabil scris al acestora.

Sectiunea a II-a

Principiul responsabilitatii stiintifice si profesionale

Art. 8.- (1) Psihologii au obligația sa se asigure ca metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica pe care le utilizeaza sunt adecvate obiectivelor serviciilor psihologice ce urmeaza sa le presteze catre beneficiari.

(2) Psihologii au obligatia sa utilizeze metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica potrivit instructiunilor de utilizate puse la dispozitie de catre producator sau distribuitor, cu avizul Colegiului, astfel incat sa nu puna in pericol viata, precum si integritatea fizica si psihica a beneficiarilor.

(3) Psihologii au obligatia sa se asigure ca metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica standardizate care urmeaza sa fie utilizate in activitatea profesionala sunt avizate de catre Comitetul Director al Colegiului.

(4) Psihologii care utilizeaza in activitatea profesionala metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica nestandardizate, sunt obligati sa informeze si sa obtina consimtamantul prealabil al beneficiarului direct.

(5) Metodele si tehnicile de evaluare psihologica nestandardizate si nevalidate nu pot fi utilizate pentru psihodiagnoza care contine clasificari si ierarhizari de orice forma sau care pot aduce atingere imaginii persoanei.

(6) Pentru specialitatile in care standardul de calitate prevede obligatia utilizarii metodelor si tehnicilor standardizate, psihologii pot utiliza in activitatea profesionala o proba nestandardizata, in scopul validarii acesteia.

Sectiunea a III-a

Principiul independentei, nediscriminarii si impartialitatii profesionale

Art. 9.- (1) Complexitatea indatoririlor care ii revin psihologului impune din partea acestuia o independenta deplina, libera de orice presiune, indeosebi de cea derivata din propriile sale interese sau datorata influentelor externe. Aceasta independenta este, de asemenea necesara atat pentru increderea in actul psihologic, cat si pentru increderea in oportunitatea si necesitatea serviciilor psihologice in genere. Prin urmare, psihologul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze pentru a nu neglija etica/deontologia sa profesionala din dorinta de a crea o situatie comoda unor beneficiari ai serviciilor sale sau chiar tertilor.

(2) Independenta profesionala este necesara atat in activitatea psihologilor, cat si a beneficiarului serviciilor sale, iar evaluarea sau interventia psihologica efectuata de catre psiholog beneficiarului serviciilor sale nu este valabila atunci cand ea este realizata din interes personal ori sub efectul unei presiuni externe.

(3) Activitatile psihologice pot fi realizate si in echipe profesionale, in care activitatea si decizia profesionala este unica si colectiva. In aceasta situatie, psihologii vor formula un psihodiagnostic general comun. In cazul in care nu se poate formula o concluzie unitara se va solicita o alta opinie de specialitate.

Sectiunea a IV-a

Principiul asigurarii demnitatii si respectului pentru fiinte

Art. 10.- (1) Psihologul actioneaza intotdeauna pentru oameni si in interesul acestora, valoarea socio-economica a activitatii de psiholog fiind recunoscuta prin lege. Psihologul este obligat sa manifeste preocupare, empatie, respect si intelegere fata de beneficiari si fata de problemele acestora, actionand intotdeauna fara manifestari de autoritate si fara sa exploateze situatia beneficiarului serviciilor psihologice.

(2) Psihologul presteaza serviciile psihologice nediscriminatoriu, indiferent de situatia socio-economica, politica, religioasa, rasiala, etnica, sexuala, culturala, de varsta, sau de alta natura a beneficiarului/persoanei care solicita prestarea serviciilor psihologice.

(3) Psihologul respecta in acelasi timp valori umanitare, determinate insa si de natura profesiei sale, astfel incat acesta trebuie sa aiba in vedere, intotdeauna, asigurarea respectului si demnitatii umane, actionand pentru ameliorarea afectiunilor de ordin psihologic, precum si pentru evitarea sau eliminarea efectelor unor evenimente tragice din viata oamenilor.

(4) Psihologul are in vedere intotdeauna interesul superior al copilului minor, serviciile psihologice sunt parte componenta a serviciilor de sanatate, acestea fiind benefice copilului minor in procesul sau de dezvoltare psihica.

(5) Ca membru al societatii, psihologul actioneaza intotdeauna pentru solutionarea problemelor sociale, intervenind in limita posibilitatilor si competentelor sale, precum si a conditiilor in care acestea se manifesta, in vederea solutionarii sau ameliorarii lor.

Sectiunea a V-a

Principiul primordialitatii interesului fiintei umane

Art. 11.- In toate deciziile profesionale cu caracter psihologic, psihologul trebuie sa se asigure ca interesul si binele fiintei umane prevaleaza interesului societatii ori al stiintei.

Sectiunea a VI-a

Principiul liberei concurente profesionale

Art. 12.- (1) Psihologul este un profesionist persoana fizica si nu un comerciant, acesta nu realizeaza acte de comert, ci acte profesionale, specifice profesionistilor liberali, astfel incat psihologul trebuie sa actioneze liber intr-o piata concurentiala bazata numai pe competenta profesionala si nu in functie de situatia economica.

(2) Psihologul este autorizat sa informeze beneficiarii despre serviciile psihologice pe care le ofera, cu conditia ca informatia sa fie fidela, veridica si cu respectarea secretului profesional.

(3) Publicitatea personala efectuata de catre un psiholog, indiferent de mijlocul media utilizat: presa, radioul, televiziunea, comunicarea comerciala electronica sau altele, este autorizata in masura in care ea prezinta titlul profesional al psihologului, treapta sa de specializare, specialitatile profesionale in care este atestat, forma de exercitare a profesiei, precum si portofoliul de clientela, fara a da relatii despre cazurile solutionate, opiniile beneficiarilor, rezultatele inregistrate, preturi/onorarii sau calitatea serviciilor prestate. Oferta individuala de servicii psihologice catre beneficiar poate cuprinde descrierea serviciilor, pretul si portofoliul de clientela.

(4) Psihologul realizeaza interventii psihologice unice, astfel incat acesta nu poate aprecia valoarea sau oportunitatea interventiilor psihologice ale altor psihologi sau comparativ cu alti psihologi, nu poate formula puncte de vedere cu privire la actele profesionale ale altui psiholog, realizata sub titlul profesional de psiholog si nu poate interveni in niciun fel in relatia stabilita de catre un alt psiholog cu clientul acestuia, cu exceptia activitatii de supervizare profesionala.

(5) In cazul in care opinia psihologului priveste un act de autoritate sau un act eliberat de catre o institutie/persoana juridica aceasta este admisa.

(6) Activitatea psihologului are in vedere valoarea sociala a acestei profesii pentru societate, acesta neputand urmari ca scop al activitatii sale profesionale numai obtinerea de foloase materiale.

Sectiunea a VII-a

Principiul evitarii conflictului de interese

Art. 13.- (1) Psihologul trebuie sa evite situatia in care ar putea sa planeze suspiciuni in legatura cu interesul sau fata de un beneficiar. Psihologul trebuie sa actioneze intotdeauna dintr-o singura pozitie profesionala, acesta nu trebuie sa se prezinte ca apropiat, ruda, sfatuitor si nici ca reprezentantul sau aparatorul unuia dintre beneficiarii serviciilor psihologice.

(2) Psihologul trebuie sa se abtina sa colaboreze cu un beneficiar, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.

Sectiunea a VIII-a

Principiul confidentialitatii si pastrarii secretului profesional

Art. 14.- (1) Prin insasi natura misiunii sale, psihologul este depozitarul secretelor beneficiarului serviciilor psihologice si destinatarul informatiilor sale de natura confidentiala. Fara o garantie a confidentialitatii, increderea in profesia de psiholog si in activitatea psihologului nu pot exista.

(2) Obligatia psihologului cu privire la secretul profesional serveste atat beneficiarului serviciilor psihologice cat si psihologului, fiind in acord cu Constitutia Romaniei.

(3) Obligatia psihologului cu privire la confidentialitatea si secretul profesional nu este limitata in timp. Confidentialitatea si secretul profesional sunt recunoscute ca fiind deopotriva, drepturi si indatoriri fundamentale ale psihologului.

(4) Psihologul stabileste prin contractele incheiate si prin regulamentele interne ale formei de exercitare ale profesiei, obligatia angajatilor sai si a oricarei persoane care colaboreaza cu acesta in activitatea sa profesionala, sa respecte confidentialitatea si secretul profesional.

(5) Psihologul nu poate fi obligat de catre angajator sau de catre o alta persoana neautorizata sa comunice datele confidentiale sau secretul profesional, cu exceptia prevederilor exprese ale legii, la solicitarea instantei de judecata.

Sectiunea a IX-a

Principiul informarii si obtinerii consimtamantului prealabil

Art. 15.- (1) Serviciile psihologice furnizate de catre psihologi sunt necesare si utile oricarei persoane, in functie de nevoile fiecareia, acestea insa se realizeaza in anumite conditii, cu o anumita metodologie specifica, prezentand uneori in functie de beneficiar anumite particularitati si riscuri, despre care psihologul are obligatia de a informa beneficiarul.

(2) Accesul la serviciile psihologice este liber, insa conditiile, scopul, durata, procedurile si metodele utilizate, riscurile, beneficiile, limitele confidentialitatii actului psihologic, precum si dreptul beneficiarului de a intrerupe sau de a se retrage oricand din sedinta psihologica, trebuie sa fie cunoscute de catre acesta inainte de prestarea serviciilor.

(3) Nicio evaluare/interventie psihologica nu se poate efectua decat dupa ce beneficiarul direct si-a dat in scris consimtamantul prealabil, liber si in cunostinta de cauza. In aceleasi conditii, consimtamantul se poate retrage in orice moment al evaluarii/interventiei psihologice de catre beneficiar.

(4) Dispozitiile privind retragerea consimtamantului sunt valabile si in ceea ce priveste consimtamantul exprimat, in conditiile legii, de catre alta persoana sau institutie, decat beneficiarul direct al evaluarii/interventiei psihologice.

(5) Atunci cand, din cauza unei situatii de urgenta, nu se poate obtine consimtamantul prealabil scris al beneficiarului, se va putea proceda imediat la orice evaluare/interventie psihologica indispensabila din punct de vedere psihologic si al starii de sanatate, in interesul beneficiarului. In situatii de urgenta nu mai este necesar consimtamantul prealabil al reprezentantilor legali pentru beneficiarul incapabil.

(6) Atunci cand, potrivit legii, din cauza unei boli psihice sau unei alte cauze, beneficiarul direct nu are capacitatea de a consimti la o evaluare/interventie psihologica, aceasta nu se poate efectua fara acordul reprezentantului sau legal ori fara autorizarea unei autoritati sau a unei persoane desemnate prin lege, ori a unei instante de judecata.

Art. 16.- (1) In cazul in care beneficiarul direct al serviciilor psihologice este un copilminor sau o alta persoana aflata sub tutela, psihologul este obligat sa obtina acordul si consimtamantul pentru evaluarea sau asistenta psihologica, de la cel putin unul dintre reprezentantii legali ai acestora.

(2) Evaluarea psihologica a copilului minor nu poate fi impiedicata in niciun fel de catre reprezentantii legali ai acestuia, daca aceasta este necesara pentru evaluarea starii de sanatate a copilului, in interesul superior al acestuia. Interventia psihologica ce are efect asupra psihicului minorului (psihoterapie, consiliere psihologica, interventie logopedica, etc.) poate fi realizata in cazul in care copilul minor sau reprezentantii legali ai acestuia sunt de acord.

(3) In cazul situatiilor de urgenta, pentru a realiza o evaluare sau o interventie psihologica, reclamata de starea psihica a beneficiarului direct, precum si de alte conditii critice de mediu, psihologul poate aprecia oportunitatea obtinerii acordului precum si a consimtamantului prealabil al reprezentantilor legali, in acest caz operand forta majora.

(4) Rezultatele evaluarii sau interventiei psihologice realizate de catre psiholog in conditiile alin. (3) nu pot fi emise sub forma unor rapoarte de evaluare/expertiza psihologica in cauze civile sau de familie, pentru a fi utilizate de catre reprezentantii legali, in vederea obtinerii unor drepturi personale, evaluarile/interventiile psihologice fiind realizate numai in vederea evaluarii/ameliorarii starii psihice a beneficiarului direct si inaintarii unor recomandari de specialitate.

(5) In avizele sau rapoartele elaborate pe baza evaluarilor psihologice ale copilului minor sau ale persoanelor aflate sub tutela, realizate in conditiile alin. (2) si (3), psihologii sunt obligati sa precizeze daca acestea pot/nu pot fi utilizate de catre reprezentantii legali in vederea obtinerii unor drepturi personale, inclusiv pentru incredintarea minorului, rezultatele/recomandarile elaborate de catre psiholog neavand valoare de expertiza, fiind realizate in conditii care reclamau urgenta evaluare sau interventie psihologica.

(6) Evaluarile/interventiile psihologice realizate la cererea/cu aprobarea expresa a instantelor de judecata, au caracter obligatoriu, psihologul fiind absolvit de orice responsabilitate cu privire la nerespectarea conditiilor de obtinere a acordului din partea beneficiarului direct sau a reprezentantilor legali ai copilului minor. Evaluarile psihologice realizate in aceste conditii au caracterul unor expertize psihologice judiciare.

(7) Psihologul, in functie de varsta si gradul de maturitate al beneficiarului minor, in situatii de urgenta si numai strict in interesul superior al copilului minor, luand in considerare solicitarea acestuia, poate realiza evaluarea psihologica fara acordul reprezentantilor sai legali, cu conditia anuntarii de indata a acestora sau a autoritatii tutelare.

(8) In cazul in care evaluarea psihologica a copilului minor a fost realizata numai in prezenta unui singur parinte, psihologul este obligat sa mentioneze in raportul eliberat, imposiblitatea evaluarii psihologice a relatiei acestuia cu celalalt parinte.

Sectiunea a X-a

Principiul formarii profesionale continue

Art. 17.- (1) Psihologii, in calitate de profesionisti liberali, au o responsabilitate univoca de a-si mentine nivelul de competenta in domeniul lor de activitate si de a participa la formarea si dezvoltarea profesionala continua pe parcursul intregii lor activitati profesionale.

(2) Beneficiarii, care solicita serviciile profesionale, sunt indreptatiti sa beneficieze de servicii profesionale realizate de catre psihologi care sa detina in mod actualizat cunostintele si informatiile din domeniul lor de activitate. Actualizarea cunostintelor profesionale se poate realiza potrivit modalitatilor de formare profesionala continua reglementate.

(3) Psihologul se informeaza cu privire la noile descoperiri stiintifice in domeniul psihologiei si transmite, in grupurile profesionale, informatiile dobandite in activitatea sa.

Sectiunea a XI-a

Principiul confraternitatii si colegialitatii

Art. 18.- (1) Confraternitatea impune ca relatiile dintre psihologi sa fie bazate pe incredere, spre interesul beneficiarului serviciilor psihologice, cat si pe baza criteriului evitarii oricarui comportament susceptibil sa impieteze bunei reputatii a profesiei de psiholog.

(2) Confraternitatea nu trebuie sa puna niciodata in opozitie interesele psihologilor cu interesele beneficiarului serviciilor psihologice.

(3) Psihologul recunoaste drept confrate pe orice psiholog dintr-un alt stat-membru al Uniunii Europene si manifesta fata de acesta un comportament colegial si loial, in conditii de reciprocitate.

Sectiunea a XII-a

Principiul nemedierii relatiei psiholog-beneficiar/pacient

Art.19.- (1) Orice decizie profesionala a psihologului se bazeaza pe examinarea personala si nemediata a beneficiarului direct, de catre psihologul examinator.

(2) Raportul contractual dintre psiholog si beneficiarul serviciilor psihologice se incheie in mod direct, fara intermediari.

(3) Onorariul aferent desfasurarii activitatii psihologice este negociat, in mod direct, de catre psiholog, ca titular al formei de exercitare a profesiei, cu beneficiarul serviciilor psihologice.

(4) Salariul aferent desfasurarii activitatii psihologice este negociat, de catre psiholog, in mod direct cu angajatorul/beneficiarul contractual.

Sectiunea a XIII-a

Principiul obligatiei de mijloace in activitatea psihologica

Art. 20.- Psihologul isi dedica intreaga competenta, stiinta si pricepere pentru interesul beneficiarului/pacientului sau si va depune toata diligenta de care este capabil pentru a se asigura ca decizia luata este corecta, iar pacientul beneficiaza de maximum de garantii in raport de conditiile concrete, astfel incat starea sa de sanatate sa nu aiba de suferit.

Sectiunea a XIV-a

Principiul dreptului beneficiarului la o a doua opinie in specialitate

Art. 21.- (1) In toate situatiile, psihologul va respecta dreptul beneficiarului direct de a obtine o a doua opinie de specialitate.

(2) In cazul in care beneficiarul doreste sa efectueze o alta examinare psihologica, psihologul examinator initial poate sa efectueze reexaminarea, dupa cel putin 72 de ore de la efectuarea examinarii psihologice initiale.

(3) In cazul in care beneficiarul este nemultumit de concluziile examinarii psihologice initiale si doreste o a doua opinie de specialitate, aceasta va putea fi realizata de catre un alt psiholog, dupa cel putin 72 de ore de la examinarea psihologica initiala.

(4) In cazul constatarii riscului de adictie, prezent in cazul beneficiarului, psihologul care efectueaza reexaminarea sau psihologul caruia i s-a solicitat cea de a doua opinie de specialitate, solicita beneficiarului direct sa prezinte dovada realizarii unui consult medical de specialitate, iar in cazul in care se confirma adictia sa prezinte dovada ca se afla in ingrijire de specialitate.

Sectiunea a XV-a

Principiul obligatiei de finalizare a activitatii psihologice

Art. 22.- (1) Psihologul se va asigura ca beneficiarul direct a fost informat cu privire la natura si limitele relatiei psiholog-beneficiar/pacient, ca are o asteptare corecta cu privire la rezultatele actului psihologic si la serviciile psihologice pe care acesta urmeaza sa le primeasca.

(2) Odata incheiat contractul de prestari-servicii psihologice, psihologul este obligat sa duca la indeplinire toate sarcinile asumate, asa cum rezulta din continutul contractului incheiat.

(3) Refuzul evaluarii/interventiei psihologice poate avea loc, strict in conditiile legii sau daca, prin solicitarea formulata, persoana in cauza ii cere psihologului acte de natura a-i stirbi independenta profesionala, a-i afecta imaginea sau valorile morale sau daca apreciaza ca solicitarea nu este conforma cu principiile fundamentale ale exercitarii profesiei de psiholog.

(4) In toate cazurile, psihologul ii va explica beneficiarului motivele care au stat la baza refuzului sau, se va asigura ca prin refuzul furnizarii serviciilor psihologice, viata sau sanatatea persoanei in cauza nu sunt puse in pericol si, in masura in care refuzul este bazat pe incalcarea convingerilor sale morale, va indruma persoana in cauza spre un alt psiholog sau o alta forma de exercitare a profesiei.

Capitolul VI

Raspunderea disciplinara

Art.23. - (1) Raspunderea disciplinara a psihologului reprezinta un ansamblu de norme reglementate prin lege si prin actele cu caracter normativ adoptate in vederea punerii in aplicare, detalierii si executarii dispozitiilor legale, in vederea stabilirii procedurilor administrative si profesionale pentru identificarea intinderii responsabilitatii profesionale, precum si a eventualelor abateri si sanctiuni aplicabile psihologilor.

(2) Raspunderea disciplinara reprezinta o etapa preliminara raspunderii penale, civile, contraventionale, administrative, materiale sau de alta natura, care sunt aplicabile psihologului pentru o fapta de natura profesionala, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

(3) Abaterile disciplinare constatate potrivit anexei la prezentul cod deontologic si sanctiunile disciplinare aplicate de organele prevazute in lege sunt opozabile psihologilor, beneficiarilor, angajatorilor, precum si institutiilor publice si private cu care psihologii interactioneaza profesional, in conditiile legii.

(4) Procedurile si actele specifice raspunderii disciplinare a psihologilor au caracter profesional, acestea neputand fi inlocuite sau asimilate cu actele sau demersurile judiciare.

(5) Stabilirea culpei profesionale si a abaterilor profesionale ale psihologilor se realizeaza numai in cadrul procedurilor raspunderii disciplinare, in conditiile legii si ale prezentului cod deontologic.

Capitolul VII

Dispozitii finale

Art. 24.- (1) Consiliul, Comitetul director, Comisia de deontologie si disciplina si celelalte comisii de specialitate ale Colegiului pun in aplicare si interpreteaza prevederile prezentului Cod deontologic.

(2) Comisia de deontologie si disciplina analizeaza si apreciaza gravitatea abaterilor disciplinare, in raport cu conditiile in care acestea s-au manifestat, pe baza actelor si informatiile obtinute in cadrul procedurii raspunderii disciplinare, la propunerea comisiilor aplicative competente.

(3) Interpretarea juridica oficiala a prevederilor prezentului Cod deontologic, necesara in executarea procedurilor de raspundere disciplinara, se realizeaza de catre Departamentul juridic si de comunicare al Colegiului.

(4) Hotararile Consiliului, Comitetului director, Comisiei de deontologie si disciplina si propunerile comisiilor aplicative ale Colegiului, emise in aplicarea prezentului Cod deontologic nu au caracter judiciar si sunt de stricta interpretare profesionala.

(5) Plangerile si reclamatiile privind incalcarea prevederilor prezentului Cod deontologic se inregistreaza in registrul general de evidenta al Colegiului, fiind directionate spre solutionare potrivit procedurii raspunderii disciplinare si/sau medierii/concilierii de catre reprezentantul legal al Colegiului.

(6) Principiile deontologice si abaterile disciplinare se detaliaza potrivit dispozitiilor ghidurilor de bune practici aprobate de catre Comitetul Director, fara sa contravina acestora, la propunerea comisiilor aplicative.

Art. 25.- (1) De la data intrarii in vigoare a prezentului Cod deontologic, toate cazurile sesizate, aflate in procedura raspunderii disciplinare, se analizeaza si se solutioneaza potrivit prevederilor acestuia.

(2) Prezentul Cod deontologic se aplica tuturor cazurilor sesizate incepand cu data intrarii in vigoare a acestuia, indiferent de data faptei sesizate.

(3) Abaterile disciplinare ce pot fi constatate in procedura raspunderii disciplinare sunt prevazute in anexa la prezentul cod deontologic, care este parte integrata a acestuia.



psihoterapii
Prima sedinta de evaluare este gratuita

box_top
name Vezi toate noutatile
box_top
box_top
name
Psihoterapie si consiliere - studii de caz
Prefata: Prof. Univ. Dr. DANIEL DAVID. Autorii capitolelor: DANIELA PETRESCU: Victimizarea si auto-compatimirea - obstacole in calea fericirii;
Pathological Gambling in Romania - Psychological profile of the Romanian pathological gambler
The concept of addiction has been broadened in recent years to include appetitive behaviors judged to be excessive in some sense: excessive drinking,...
Evaluare clinica si psihoterapie
In pofida provocarilor cu care se confrunta psihologia clinica si psihoterapia in prezent, aceasta ramane un domeniu fascinant,...
Introducere in psihoterapie
Aceasta carte se adreseaza in primul rand studentilor la psihologie, care au nevoie de informatii privind specificul psihoterapiei, calitatile si conditiile...
Who's Who
Steliana Rizeanu a fost inclusa in Who's Who in the World, editia 2015.
Psihoterapia jocului de sansa patologic
Prefata: Prof Univ Dr Nicolae Mitrofan. Cartea a fost recomandata  de catre presedintele European Association for the Study of Gambling,...
Psihodiagnoza si evaluarea clinica a copilului si adolescentului
Lucrarea se adreseaza psihologilor clinicieni, psihoterapeutilor, studentilor la psihologie si masteranzilor in psihologie clinica si psihoterapie, asistentilor...
Dependenta de jocuri de noroc. Ghid de ajutor pentru jucatorii patologici de noroc si familiile acestora.
Carte recomandata pe site-ul EASG de catre Peter Remmers, presedintele European Association fo
The Specificity of Pathological Gambling
Pathological gambling is classified as an impulse-control disorder, although it has much in common with substance dependence and its treatment is based...
Psychological profile of the Romanian pathological gambler
The concept of addiction has been broadened in recent years to include appetitive behaviors judged to be excessive in some sense: excessive drinking,...
Proposal for a Cognitive Model to the Treatment of Pathological Gambling
Pathological gambling is a psychological disorder that usually begins as an enjoyable activity, but in time, some gamblers become addicted to gamb...
SOME STATISTICS OF GAMBLING ACTIVITIES
Articolul abordeaza multidisciplinar o tema cu implicatii profunde economice, sociale si medicale. Structurata pe trei sectiuni, lucrarea debuteaza...
Vezi toate publicatiile
box_top box_top
name
Daca doresti sa ai contact cu ultimele noutati despre noi lasa-ne mai jos email-ul tau
Nume: Email:
box_top box_top
name
Emailcontact@aquamarin.ro
Telefon: 0724 222 522
0745 633 474
Adresa: Bulevardul Decebal, nr.6, bl.S10, sc.1, ap.3, Sect.3, Bucuresti
Contacteaza-ne
box_top