Schizofrenia

Autor: | Adaugat la: 28.01.2020 15:40

Schizofrenia poate sa apara la oricine, indiferent de rasa, cultura, religie, loc de origine, indiferent de saracia sau bogatia mediului din care provine; barbatii au acelasi risc de boala ca si femeile. Nu exista configuratie familiala tipica care sa predispuna la schizofrenie.
 
Schizofrenia nu este o boala rara. Statisticile evalueaza ca riscul de imbolnavire este de 1%, ceea ce insemna ca unul din 100 noi nascuti poate dobandi aceasta boala.

Se deceleaza in general in adolescenta. Riscul aparitiei ei este diminuat dupa varsta de 30 de ani si dispare complet dupa 45 de ani.

Ereditatea are probabil un rol, insa nimeni nu a descoperit pana in prezent genele acestei boli.

Simptome

Sunt de retinut unele simptome care anunta debutul unui episod schizofrenic: izolare sociala, inadaptare vadita la locul de munca, scoala, acasa, inadaptare in ceea ce priveste igiena corporala, bizarerii de comportament, afectivitate tocita sau nepotrivita, discurs vag, ermetic sau etafizic, bizarerii de ideatie (superstitii, idei telepatice, "al saselea simt").

Cum incepe sa se manifeste schizofrenia difera de la persoana la persoana. Pentru unii, boala incepe dintr-odata, gandurile lor devin tulburi, pot avea halucinatii. Pentru altii, schimbarea este gradata si incep sa apara semne de izolare sau de neglijarea propriei persoane.

Deseori schizofrenia avanseaza treptat, astfel incat familia sau persoana afectata nu inteleg multa vreme adevarul. O evolutie progresiva poate duce la acutizare sau la criza, care poate implica halucinatii, agitatie psihomotorie, tulburari de gandire (idei delirante), etc. Uneori schizofrenia evolueaza rapid si chiar neprevazut, aparand modificari grave de comportament in cateva saptamani, sau chiar zile care duc la un episod psihotic acut.

Se estimeaza ca o proportie de 20% dintre persoanele cu schizofrenie nu mai fac recaderi dupa consumarea primului episod al bolii. In celelalte cazuri boala poate fi stabilizata prin tratament sau poate evolua, ca orice alta boala, cu recaderi si remisiuni. Evolutia catre cronicitate se face numai intr-o proportie foarte mica.

Schizofrenia, atunci cand devine cronica, nu poate fi vindecabila - in sensul in care se vindeca o gripa. In aceste cazuri ea necesita, ca si alte boli cronice, cum ar fi diabetul, ingrijiri adaptate pe o perioada mai lunga de timp, chiar pe timpul intregii vieti.

Posibilitati de tratament

Tratamentul medicamentos este prima cale de abordare  a schizofreniei. Cele mai folosite medicamente sunt neurolepticele. Terapia este prescrisa pe o perioada indelungata, uneori timp de cativa ani.

A suferi de schizofrenie inseamna a fi diferit de ceilalti; inseamna sa traiesti intr-un alt mod realitatea si sa suferi intens din aceasta cauza. Persoana suferinda de schizofrenie nu este intotdeauna capabila sa se exprime. Ea nu-si percepe nici destul de clar, nici suficient de analitic suferinta in asa fel incat sa poata sa-si deschida sufletul, sa se poata destainui celorlati.

Este evident ca schizofrenia constituie un eveniment de viata care implica modificarea interrelatiei a cel putin 3 parteneri: pacientul, anturajul si medicul. Cu siguranta ca vindecarea acestei boli depinde in mare masura de influenta pozitiva pe care cei doi ultimi parteneri o pot exercita asupra primului - pacientul. Acesta isi poate, desigur, trai singur boala, insa sansele de vindecare cresc semificativ atunci cand cei trei parteneri fac front comun pentru combaterea ei.
» Inapoi la articole