Clinica Aquamarin - psihoterapie
menu_l menu_r
box_top

Inteligenta emotionala

Autor: | Adaugat la: 23.07.2019 11:49


Conceptul de inteligenta emotionala a fost introdus relativ recent in vocabularul psihologilor (Wayne Leon Payne, 1985) desemnand ,"o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta". Inteligenta emotionala nu se reduce la o performanta academica, ci implica o serie de componente, altele decat cele rationale, cum ar fi abilitatea de a intelege si de a stabili relatii sociale.

      Reusita in viata, performantele realizate, nu isi au originea numai intr-un IQ superior; reusita unei persoane cu un IQ modest se datoreaza cel mai adesea ,"inteligentei emotionale", definita ca ,"abilitatea unei persoane de a fi in stare sa se motiveze si sa persevereze in fata frustrarilor; de a-si stapani impulsurile si de a amana satisfactiile; de a-si regla starile de spirit si de a impiedica necazurile sa-i intunece gandirea; de a fi staruitoare si de a spera".

      Se traseaza astfel o linie de demarcatie intre rational si emotional, sugerandu-se ideea ca avem "doua minti", una care gandeste si una care simte, viata noastra mintala fiind creata prin interactiunea acestor doua moduri fundamental diferite.

      Pe de o parte, mintea rationala care este modul de comprehensiune de care suntem cel mai constienti, mai proeminent in starea de trezire, operand cu ganduri, capabil sa cantareasca si sa reflecteze si pe de alta parte, mintea emotionala, un sistem de cunoastere impulsiv si foarte puternic. In raportul ratiune - emotie exista o variatie stabila, in sensul ca, cu cat un sentiment este mai intens, cu atat mintea devine mai dominant emotionala - si deci mai ineficienta din punct de vedere rational.

      Cele doua instante, cea rationala si cea emotionala, au moduri diferite de a stabili raporturi intre fenomene. Logica mintii emotionale este "asociativa", fiecare lucru il sustine pe celalalt, identitatea obiectiva a lucrurilor pierzandu-si din valoare, ceea ce conteaza fiind felul in care sunt percepute experientele traite. Pornind de la realitatea obiectiva, se pot declansa anumite amintiri sau elemente care simbolizeaza realitatea.

      Ceva care ne aminteste de altceva poate fi mult mai important decat ceea ce este in sine. Astfel, valoarea unor gesturi isi gaseste explicatia in capacitatea acestora de a trezi anumite trairi prin intermediul imaginilor si metaforelor care se adreseaza direct mintii emotionale. Limbajul in care se adreseaza astfel de simboluri este unul emotional, logica lor capteaza mai putin din punct de vedere rational, ele gasindu-si locul in expresiile sufletesti.

      Capacitatea emotionala ne calauzeste hotararile de moment, lucrand in colaborare cu mintea rationala; pe de alta parte, gandirea joaca un rol de conducator la nivelul emotiilor, exceptie facand doar acele momente cand emotiile sunt foarte puternice, mintea rationala fiind inlaturata pentru ca controlul sa fie preluat de mintea emotionala.

      Primele reactii pe care le avem atunci cand percepem ceva se datoreaza ,"inconstientului cognitiv"; pe langa faptul ca intelegem inconstient despre ce este vorba, hotaram si daca ne place sau nu acel lucru. Se poate vorbi de existenta unei "memorii emotionale" pe baza careia se formeaza opiniile inconstiente, emotiile putand sustine in felul acesta puncte de vedere independent de mintea noastra rationala. Felul cum gandim si cum ne comportam este influentat de emotiile care ne sunt trezite, fiecare sentiment avand repertoriul sau distinct de gandire, de reactie si chiar de amintiri.

      Interesele, aspiratiile, ca si emotiile, izvorasc din orientarile sentimentelor cristalizate. Sintetizand numeroase structuri de tendinte, sentimentele devin puternice forte dinamizatoare, puternice motive de activitate.

      Sistemele psihice stabilesc intre ele anumite raporturi de echilibru; ruperea echilibrului are ca efect o tendinta de restabilire a acestuia. Daca nu intervine nici un factor si nici o tensiune care sa ne perturbe, echilibrul nostru biologic ramane stabil si de slaba tensiune, orientarea intelectuala putandu-se exercita in mod "dezinteresat", "obiectiv", sentimentele noastre desfasurandu-se pe planul intelectual.

      Amplificarea tensiunii in unele sisteme psihice are ca efect actualizarea altor sisteme psihice cu care, in mod normal, comunicarea este inchisa. Cu cat o tensiune psihica este mai mare, cu atat ea este mai generala, cuprinde sisteme psihice mai numeroase; aceasta inseamna ca cea mai mica modificare a unui sistem atrage dupa sine o schimbare a totalitatii psihice; sporirea tensiunii afective provoaca o sporire a sensibilitatii diferentiale.

      Emotiile sunt importante pentru ca modul in care simtim determina obtinerea succesului si a esecului. Emotiile negative, starile de stres negativ, duc treptat la slabirea organismului. Sanatatea emotionala este vitala pentru a functiona in mod optim si creativ.

      Neconstientizarea sentimentelor are efecte negative afectand capacitatea de decizie, deoarece nu putem sa luam hotararile cele mai bune doar rational.

      Existenta unor capacitati emotionale bine dezvoltate sporesc sansele unui individ de a fi mai multumit de viata si mai eficient, acesta putand sa-i stapaneasca obiceiurile mintale care stau la baza propriei lui productivitati. Pe de alta parte, acele persoane care nu sunt in stare sa controleze viata emotionala si care duc batalii, ajung sa-si saboteze capacitatea de a se concentra asupra muncii si asupra gandirii clare.

      Individul trebuie sa se afle permanent in contact cu lumea sa interioara si cu cea exterioara. Intre lumea trairilor noastre interne si lumea exterioara apar adesea conflicte (situatii contradictorii). Incercarile de a gasi o rezolvare adecvata pot esua iar raportarea acestor esecuri la propria persoana are drept consecinta aparitia unor sentimente negative ce inhiba drumul devenirii propriei noastre personalitati. De aceea este necesara adoptarea unei atitudini de degajare ludica fata de un esec, pentru ca individul sa caute in permanenta noi cai de rezolvare a problemelor.

      Capacitatea de munca a persoanei este influentata si de dispozitia acesteia. Spre deosebire de starile afective agreabile sau dezagreabile care sunt de scurta durata, dispozitia dureaza mai multa vreme, influentand trairile afective care apar in acest timp.

      Daca persoana este bine dispusa, are chef mai mare de munca, este mai optimista fiind dispusa chiar sa riste mai mult. In schimb, cand cineva este prost dispus, nu are chef de lucru, traieste emotii negative, este mai pesimist etc. Cauzele care determina aceste stari de spirit pot fi: existenta unor stari conflictuale, oboseala, o stare de sanatate precara, stari de frustrare, anxietate etc., sau la polul opus: o sanatate buna, lipsa de conflicte, resursele energetice abundente.

      Anxietatea are efect perturbator asupra performantei mintale de orice fel. Persoanele anxioase sunt predispuse sa esueze chiar daca obtin un punctaj bun la testul de inteligenta. Resursele mintale disponibile pentru prelucrarea informatiilor la un individ anxios, care se concentreaza asupra unei misiuni cognitive sunt reduse. Persoanele care au abilitatea emotionala de a nu se lasa coplesite de anxietate, reusesc sa aiba performante bune. R. Haber, considera ca exista doua categorii de persoane: cele care isi exploateaza propria anxietate pentru a se motiva, reusind sa se descurce bine deoarece "anxietatea anticipativa" le motiveaza pentru o pregatire mai temeinica, si cele care datorita anxietatii nu reusesc sa aiba performante bune. Intre anxietate si performanta exista o relatie clara, astfel: o anxietate de mica amplitudine sau o motivatie joasa nu vor da rezultate bune, deoarece persoana nu se va stradui prea mult, iar o anxietate crescuta il va coplesi pe individ, sabotandu-i astfel capacitatea acestuia de lucru.
» Inapoi la articole

box_top
Prima sedinta de evaluare este gratuita

box_top
name Vezi toate noutatile
box_top box_top
name
Daca doresti sa ai contact cu ultimele noutati despre noi lasa-ne mai jos email-ul tau
Nume: Email:
box_top box_top
name
Emailcontact@aquamarin.ro
Telefon: 0724 222 522
0745 633 474
Adresa: Bulevardul Decebal, nr.6, bl.S10, sc.1, ap.3, Sect.3, Bucuresti
Contacteaza-ne
box_top